hotel universal: caut un copil

ce m-as face eu fara vasile inc.? iete-te ca e iar miezul noptii si eu fut muste pe pereti. adica iar nu am somn. cica ma framanta ceva. bine ca am cu cine sa vorbesc!

cei mai multi oameni spun ce ii framanta fara sa vrea. la o cafea, cand fumeaza o tigara, se trezesc in fata unui copil cu ochii mari - ca mine si spun tot -trec zburand peste prestatia teatrala insotita de justificari repros proof la adevar. de la tristetea unei constatari la secrete pastrate cu sfintenie. am fata unui om care intelege. si in general nu ma preocupa sa spun mai departe. in cele mai scarboase increngaturi de relatii si tradari, nu marturisirea ma intereseaza (am eliminat deci presupunerea ca acest ingeras cu ochi mari e complet dezinteresat) ci ca la limbo - how low can you go. cum iti poti justifica faptele, ce te pune in miscare, care e pretul tau?

pe mine ma cumpara sentimentele (fake it well and i'm lost) si ma indeparteaza minciuna gratuita (fie ea spusa pentru binele meu). pana la urma urmei oricat de batos-principial esti tot mananci cacat odata. asa ca prefer sa stiu ce fac decat sa fiu dusa de nas. ma impac mai bine cu mine asa. si minciuna n-o iert. in afara caracterului repetitiv si a notei de lasitate, descoperita determina curgerea unui suvoi de scuze self centered. nu-mi place sa vad oameni cerandu-si scuze ca se iubesc mai mult decat isi iubesc aproapele. degeaba faci spume la gura, in locul tau as fi facut la fel. te consoleaza? nu vorbesc de prostii de genul n-am bani, am avut treaba, nu am cum sa te ajut.
acum sa spun si ce nu ma lasa sa dorm. am tradat o caprioara. am lasat-o sa pasca linistita printre niste baietii nu tocmai mielusei. poate ca si inainte pastea tot acolo, dar inainte nu stiam eu cu cine paste. acum daca se intampla ceva, vinovata nu sunt si eu? paste printre prieteni.
don't eat where you shit. voi de ce dracu nu invatati? nu e o lectie chiar asa de complicata!
i have some confessions to make. unde e copilul meu cu ochi mari?