in hol

ce mai fac eu de doua luni? pe ce imi fuge timpul? am scris zeci de pagini din care doar cateva au si acum viata pe hartie, am citit carti recomandate, alese la intamplare, carti de buzunar, de trecut timpul, de pus la suflet, de scris pe blog. am citit si cate un ziar, pe furis, la vedere, pe sarite sau pe negandite - de aceea, imi vin si acum in minte si ma incurca fragmente, pagini, vorbe goale.

am ascultat mai mult de o saptamana de muzica pe internet, in casti, la radio, de la petrecerea vecinului, de pe scena. am ascultat si bazaitul calculatorului, mesajele de eroare, uneltele de gaurit, slefuit, taiat, uruitul sinistru al liftului de care ma desparte in fiecare noapte doar un perete.

am ascultat exclamatii, certuri, rasete, indignari si discursuri (am ascultat si zambete: mandre, ascunse, increzatoare). vreau sa ascult si in tacerea altora, fara vorbe e mai curat.

adunate, toate minutele pe care le-am întarziat ar face o noapte de somn linistit. azi o ai maine?

adunate, toate minutele in care am vorbit cu mine ar fi de ajuns sa citesc o poezie si sa ma mir. adunate, toate povestile pe care le-am ascultat m-ar ajuta sa traiesc ceva nou in afara rutinei zilnice auto-impuse.

am bantuit pe strazi cu nume amuzante sau hidoase, sau fara nume, strazi pe care oamenii nu incap alaturi, de aceea se imping si inghesuie, vorbesc prea tare, se uita doar inainte, se mai si impiedica unii in drumurile altora. merg in gol pentru ca oricum nu ar stii sa se opreasca, nici unde.

m-am înghesuit si am oftat in metrou si autobuze (m-am invatat cu coridoarele lungi sapate sub pamant si inca mai sper ca voi zari odata ceva surprinzator la inceputul calatoriei spre centrul pamantului). am mai mers si pe jos, m-am facut ca uit cateva promisiuni.

am facut mofturi si am avut momente de ameteala fericita, toate facute din bucati caraghioase, triste, daca le iei separat.

mai real decat realitatea asta nu am nimic. poti sa pasesti pe o podea de piatra de atatea ori incat pasii tai sa lase urme?