luni, martie 26, 2007

the march of days

Din fericire, partenerul ei apreciaza perseverenta Alinei si intelege perfect situatia: "Are dureri, dar nu se lasa. E admirabil ca se sacrifica". Cei doi au recunoscut ca marimea sanilor Alinei intervine de multe ori intre ei. jur ca am ras cu lacrimi - articolul este de o prostie geniala in felul ei.
yeeeeeeeee! the one i know and love is back! hell has no fury as a woman scorned.
in rest - pai, nu am rest! pot sa va dau un plic de zahar?
la munca, acasa, toale noi, in club, la film, la concert, la masa in oras. sigur lipseste ceva. ma intreb ce? m-am tot gandit azi - si de ceva vreme - ce ma nemultumeste, ca doar viata mea arata exact asa cum imi doresc. si se indreapta vertiginos spre nicaieri. nu-mi doresc nimic cu ardoarea necesara pentru a il obtine. si atunci ce mai ramane?
pentru cine aceasta agitatie de suprafata, indiferenta mascata in spatele comodului eu atat stiu sa fac? note to self: please find satisfactory answer.

Etichete:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire