chains and such

iar mi-am bagat picioarele in gura. ma plictiseste viata mea. si stiu ca e pacat, ca e o viata frumoasa, ca sunt bine sanatoasa si am parinti care ma iubeste dar totusi imi lipseste ceva. imi mai trebuie ceva al meu - nu cineva. am energie pe care o irosesc in activitati inutile - vezi cazul de fata - si nu stiu a ma organiza. n-am incetat sa-i intreb pe toti cei din jurul meu: is this all there is? sunt iresponsabila - via mamalia. si simplul fapt de a avea grija de mine nu e o realizare chiar atat de mare. asa ca, incotro? where to my sweet child?

citesc cu o curiozitate din ce in ce mai mica blogurile din jur. incepe sa imi para ciudat sa intru cu piciarele in viata altor oameni doar pentru ca vreau sa gasesc pe cineva care stie sa spuna povesti. pentru ca asta caut. un povestitor, cineva care sa aiba si sa stie ce sa povesteasca. sa zicem ca as vrea un blog horoscop - imi beau cafeaua si ea/el ma anunta ca voi avea ozi asa si asa; a trecut si ea/el prin astfel de zile si imi si recomanda. ca si in muzica in ceea ce citesc caut asemanarea trairilor si jocul cu cuvinte. din acest motiv probabil din cartile citite nu pot sa spun ca mi-au placut sau impresionat prea multe as i haven't found to many writers who think as i think or feel as i feel. daca as gasi un astfel de personaj cred ca l-as asculta la infinit. realitatea nu a fost niciodata casa mea si daca din lipsa de timp am inceput sa renunt la viata din mintea mea, trebuie sa scap cumva din, hmmm ... viata mea. so welcome blogging again!