don't be bothering us

relatiile noi au un miros aparte. miros a el si ea, emana imcredere si speranta. mainile nu zac interte una in alta, privirile nu se evita. nu-i asa?
nu stiu ce mi-a venit cu pozele astea. imi place negrul, nu-mi plac gesturile si cuvintele evidente. sunt de prisos. nu-mi place cuvantul diatriba. traieste numai in carti. nu-mi place sa probez haine care nu-mi vin bine. imi place sa cant dupa melodiile vesele de la radio pana incepe sa cante toata lumea cu mine. imi place sa stau in dreapta soferului. imi place sa ma prefac ca ma cert. imi plac nectarinele inca necoapte si strugurii verzi cu boabe mari. imi place sa stiu. conteaza?

era o faza stupida in comedia aia de film chuck and larry - cand cei doi se casatoresc preotul incepe o intreaga poveste despre cerc, cum e el fara inceput si sfarsit, cum nu e patrat sau dreptunghiular. eu am inceput sa vad cercuri de genul nu am - nu pot - nu am peste tot. pana la urma ce e atat de monstruos in a cumpara o geanta de hmm hmm milioane? in afara de urmari, desigur. imi vine sa zic razand ca mutley ca o trec la cheltuieli de imagine.