duminică, aprilie 20, 2008

the gravy train



daca pentru un parinte, probabil cel mai greu e sa supravietuiasca copilului, pentru un copil cel mai greu trebuie sa fie sa inteleaga ca parintii lui imbatranesc. ca imaginile de acum nu se mai suprapun perfect peste pozele curate de familie. ca privirea lor nelinistita in fata unei decizii marunte se oglindeste acum in ochii parintilor. ca ei nu mai pot, nu ca nu mai vor. ca ei nu mai stiu, nu ca te lasa sa vezi cum e sa te descurci singur.
schimbarea asta ma priveste de ceva vreme in ceafa. inca o confirmare involuntara a faptului ca sunt un adult in toata puterea cuvantului, a faptului ca hainele colorate nu pot tine timpul in loc. imi vine sa dau cu mine de pamant si sa cresc cat altii in 7 ani. nu prea am cum asa ca intorc o decizie pe toate fetele pana sa hotarasc. eu in locul lor pentru ca ei au incredere in mine si stiu ca voi face ce e mai bine. corect, nu-i asa?

Etichete: ,

3 comentarii:

La 20 aprilie, 2008 , Blogger iulian zaharia a spus...

frumos ce ai scris. seamana cu inceputul unui roman de liviu rebreanu

 
La 21 aprilie, 2008 , Blogger iulian zaharia a spus...

Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

 
La 21 aprilie, 2008 , Blogger umblu teleleu a spus...

multumesc. cred.
bine ai venit la hotel!

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire