de ce iubim somnul?

am un prieten care se trezeste extrem de greu dimineata. de la 8.00 cand suna pentru prima data alarma telefonului lui pana la 9 si una alta cand ies pe usa spunandu-i ca o sa-l sun pe la 10 sa-l trezesc, am timp suficient sa meditez. in general ma intreb de ce e atat de placut sa dormi. pana la urma, in afara de faptul ca e absolut necesar pentru a supravietui, de ce e somnul atat de cool?

iata, cu bullet points ca doar scriu zi de zi prezentari, cateva posibile raspunsuri:

• somnul este democratic - toata lumea poate sa doarma; nu exista interdictii, nu-ti poate retrage nimeni dreptul la somn si chiar n-ai nevoie de diploma de bac pentru un somn sanatos
• somul este ieftin; puneti fata in fata o iesire la mall si un pui de somn de aceeasi durata - care iese mai ieftin?
• somnul nu te plictiseste niciodata; eu pana acum n-am auzit pe cineva sa spuna ca in spatele unui somn bun e intotdeauna cineva care s-a saturat sa-l doarma
• somnul e cea mai simpla metoda de a calatori; in somn ajungem oriunde, in cateva secunde, fara viza, rezervari si asigurari de calatorie; e posibil totusi ca, chiar si in somn sa ne plangem de calitatea serviciilor - unele lucruri sunt inevitabile :)

so, data viitoare cand va treziti calm si pasnic in sunetul unei alarme de telefon (by the way, stiati ca telefonul este primul lucru pe care mai toata lumea de pe acest pamant pune mana la trezire?), meditati 5 minutele la de ce iubim somnul. poate scrie cineva si o carte, caci ma tem ca somnul e mult mai iubit decat femeile. si de barbati si de femei, evident! :)

despre tot felul de masochisti

de pe o poza din feed-ul de facebook, am ajuns in profilul unei tipe care vinde pantofi, apoi pe un blog plin, da plin ochi cu poze de pantofi, de toate culorile, de toate formele, de mai toate inaltimile si pentru toate gusturile! toate astea in doar 27 de minute! daca si la munca as fi la fel de eficienta, wow, japonia n-ar mai avea nicio sansa!

si cum ma uitam eu la pantofii cu pricina m-am impiedicat de o constatare. femeile iubesc pantofii pentru ca pantofii sunt exact cum sunt femeile. sa ma explic.

de cate ori ati pornit in cautarea unei perechi comode de pantofi, una care sa nu va ucida picioarele in timpul zilei si pe care sa n-o aruncati direct din lift in raft, imediat ce ati ajuns acasa? hai, raspundeti cinstit? de mai multe ori, de zeci de ori, de fiecare data cand luati salariul? buuuunnn!

iata-va intoarse de la shopping, cu pungile in brate si mirosul de nou imprastiat prin toata casa. va scoateti pantofii care, by the way, v-au sapat niste dungi ca niste transee in picioare si ii inlocuiti cu .... o pereche adorabila, la fel de incomoda si inalta!

de ce? pentru ca nu exista pantofi comozi, de bun simt si frumosi, toate in acelasi timp. la fel cum nu exista femei frumoase, destepte si devreme acasa! cred ca, in secret, de asta ne plac atat de mult pantofii, pentru ca in in ei ne gasim sufletele pereche!

in schimb, barbatii sunt altfel conectati. doar ca aici trebuie sa notez o exceptie: barbatii care isi insotesc prietenele prin magazine. ii vad mereu asezati pe o bacheta comoda in magazin, incurcand alte domnisoare fortate de frumusetea ofertei sa probeze inca o pereche de sandalute. au degetele inclestate in jurul telefonului si joaca cu disperare un joculet sangeros in care, ce placuta evadare din realitate, taie si spanzura! barbatii astia sunt la fel de masochisti ca noi. hai sa fim dragute si sa nu-i mai fortam sa ne care si gentutele!