roller coaster ride

unele expresii de genul nu da cioara din mana pe cea de pe gard, prietenul la nevoie se cunoaste, omului sarac nici boii nu-i trag revin asemeni spam-ului. ai senzatia ca simpla lor pronuntare nu-ti ofera minic nou, dar totusi in anumite situatii se cer spunse. cand orice alta consolare, vorba de bine sau zgaltaiala bine intentionata esueaza, ele se aseaza ca un pansament. sunt preluate si devin un fel de mantra: o sa fie bine, o sa fie bine, o sa fie bine.
ziua de ieri a inceput perfect cu instalarea si folosirea noului coffee maker. ziua buna se cunoaste de dimineata? nu chiar. my day flatlined intr-o conversatie dureroasa, cu cafeaua bine mersi alaturi. a urcat iar cand am iesit la masa cu creata si i-am admirat inelul (sorta, kinda you know which one) si a coborat iar pentru restul zilei caci am lucrat pentru un proiect care nu ma incanta in nici un fel. apoi dispozitia a urcat pentru doua ore ca sa fie zdrobita in cateva secunde (i hate being bullied into a corner and it gets to be painfull when i just don't see it coming). am plecat plangand (noroc cu stradutele intunecate) spre soni. am baut o bere, am ras, things got better, the day could still end well, in a fuck you all kinda way. de acolo am pornit spre fabrica. nu aveam decat un bilet. am dat sa scot portofelul. am realizat ca nu am suficient de multi bani la mine asa ca am pornit spre un bancomat. minor setback. la bancomat am realizat ca mi-am pierdut cardul. not that minor. sunat la informatii, obtinut numar, blocat card, bombanit la telefon, inghetat de frig, incalzit in mac cu cartofi wedges. multumesc.

in dimineata asta sunt zen pentru ca n-am fost singura. in momentul in care eu cautam cardul de negasit prin geanta cineva suna la informatii pentru numarul serviciului carduri. cineva mi-a zis ca se petrece oricui si ca ar fi trebuit sa am grija unde pun cardul. m-am urcat intr-un taxi gandindu-ma ca it takes bad days to realise how good you have it. nu-i asa ca ati mai auzit asta?inca un spam mic, ce mai conteaza ...