Am o clipa si vreau sa o pierd. Sunt dispus sa o las sa-mi scape printre degete. Este o clipa dominata de o nesimtita stare de plictiseala. E ca atunci cand te bucuri ca traiesti o noua frumoasa si insorita dimineata. Te repezi sa deschizi geamul si sa te lasi cumva aerisit. Odata deschis geamul dispare zambetul pentru ca in loc sa te pocneasca aerul curat te trezesti poluat de omleta vecinului. Ziua e ok, nu e defecta, asta e clar. Cumva incepe prost. Ridurile aparute dimineata sunt cele mai greu de inlaturat. Nu ai destula crema noaptea pentru a putea ascunde batranetea, si de fapt de ce trebuie sa te dai cu crema noaptea? Nu cumva e prea tarziu?
Am o clipa plictisitoare pe mine care nu-mi da pace. As putea sa o schimb asa cum faci schimb de pietre la un joc de remy. Cred ca piatra mea e mare. Dureaza prea mult. As schimba clipa mea cu clipa ta daca asta ar insemna sa ma gasesc pe varf de munte intr-un moment de maretie. Unul din momentele alea in care parca ochiul nu poate cuprinde decat un intreg. Probabil ca o femeie ar vedea mult mai multe detalii. Clipa la schimb ar face bine sa ma duca intr-un salon de masaj in care sa beneficiez de un tratament promotional. Sunt multe cate as schimba la clipa mea, numai sa ma faca sa simt ceva. Nu-mi gasesc clipa preferata in toate cele cate le doresc eu. Poate ai tu o oferta mai buna. Schimbam o clipa impreuna?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire