still mad as hell

prin job-ul care m-a ales sunt mereu in cautarea a ceea ce trebuie spus ca sa convingi, a ceea ce se vinde, a vorbelor cheie spre inima target-ului. in viata spre deosebire de advertising vorbele nu vin chiar asa de usor. cu un slogan si un make-over nu convingi pe nimeni. poate pentru ca pe undeva, ne dam cu toti seama cand ne mintim si cand ne minte cineva.

am si eu cum zice cantecul niste chestii de iertat si am adunat sub centura ceva ani de asteptare in uitare. si e adevarat, ca trece timpul, ca nu ma mai gandesc la fel de des la toate cele, ca incerc sa vad ce a iesit bine dintr-un mare cacat. dar, sincer, vorbind asa ca intre vechi cunostinte, iti doresc sa mori in iad. cu calm si detasare, cu o dorinta de razbunare molcoma, sapata in carne. ce vreau e dreptul meu, la influenta la fel de mare. e in parte orgoliul unei fiinte pe care ai avut-o ca pe un obiect. vreau si eu reciprocitate. i'm not ready to make nice. stiu ca e inutil, ca oricum nici atunci, nici acum nu mai indreapta nimic. si totusi vreau. daca vrei suficient de mult ti se implineste dorinta, nu?

e ciudat cum m-am dresat sa-mi asez gandurile in locasurile lor. cum stau ele cuminti, ascunse aproape uitate in alergatura zilelor. si bang ies la aer, se scutura de praf, iti aduc aminte ca sunt acolo, timpul - ce mincina - nu le-a sters. so, what are you gonna do about it? aha, inca astepti. np, suntem aici in cutiuta, facem livrari si la pachet.