zboara oaie, zboara!

vroiam sa vorbesc cu dosmne dumnezeu care e p-acolo pe sus si sa-i zic ca-i multumesc pentru ultimele doua zile ca au fost nebune si frumoase cum n-au mai fost de ceva vreme. azi m-am trezit - dupa nunta de la ploiesti - pe la 10 cu un telefon in creier. numar ascuns, o femeie oarecum iritata imi cerea sa-i spun cine sunt si de ce am sunat-o toata noaptea. m-am simtit nevinovata si i-am zis ca azi noapte n-am sunat-o si ca daca a primit telefoane de la numarul meu, probabil a fost din cauza ca telefonul era in geanta, in spatele meu pe scaun si a ramas deblocat. de altfel nu aveam cum sa stiu la ce numar am sunat de vreme ce apelul era venea de pe un numar privat. logic, nu?
am dormit pana pe la 2 cand a reinceput sa sune telefonul, am iesit sa vad la red bull flugtag si-am ras pana mi s-a facut rau. metropotamii s-au scufundat cu gratie, iar broastele, pantofii, gastele, vacile si alte treburi ciudate au zburat cu mai multa sau mai putina gratie in dambovita. eu una am zic ca urmatoarea editie se va bucura de prezenta unei echipe de flying black shipz. cine se mai baga?
apoi am aterizat la tibi acasa - am ras de m-am cracanat cand am auzit cum il alinta mama lui si i-am multumit aceluiasi dumnezeu ca intre mine si parintii mei exista o binecuvantata si dragastoasa distanta de cateva sute de kilometrii - am luat sampania pe care n-am consumat-o de ziua noastra ca sa o folosim intr-un scop nobil. ne-am oprit sa cumparam una alta si am ajuns din nou in revbenge unde am baut cu gratie, in formula de mai sus, din pahare de tarie o sticla si ceva de sampanie - cu restul ne-am batut, fara sa vrem.
iar cand sa plec acasa - ca omul muncii ce ma gasesc - ma suna fratele meu disperat, ca natalia, o prietena de-a lui din arges a fost agresata telefonic de cineva si el recunoscuse numarul meu de telefon. se pare ca din galagia de la nunta ea auzise cum ca fusesem pe undeva cu fostul ei prieten si ca ma distrasem extraordinar. minunatul meu frate ma intreba daca am eu ceva ca baiatul in pricina? imi venea sa-i dau cu telefonul dupa ceafa, de la distanta. in plus, ametitul nu zisese nimic evident de frica femeii crizate. imi cer scuze, dar viata la tara trebuie sa fie tare plictisitoare de vreme ce un simplu apel telefonic, din care nu se aude decat un zgomot de fundal, se transforma in asa mare poveste.

14 septembrie - revenge primele poze.

pozele de duminica inainte si dupa sampanie.